Christmas and New Year’s Eve traditions: walking with the goat and with the starUmblatul cu Capra și Mersul cu Steaua, legate de Sărbătorirea Nașterii Pruncului Iisus în Ajunul Crăciunului și cu ocazia sosirii Anului NouDie Ziegenwanderung und die Sternwanderung, die mit der Feier der Geburt des Christkinds am Heiligabend und der Ankunft des neuen Jahres verbunden sind
It is a
custom that usually lasts from Christmas to the New Year. It is the name given
to a traditional Romanian dance, usually performed by a young man disguised as
a goat, with a fur on his back. The goat and her companions go from house to
house, dancing at everyone’s door, on New Year’s Eve. This custom was first
mentioned in the book “Description of Moldova” by Dimitrie Cantemir
in 1769.
The goat is
accompanied by a noisy group of fiddlers that accompany the goat’s dance.
During the dance the man dressed as a goat jumps, rotates and bends, at the
same time clinking rhythmically from the wooden jaws. The show stands out
especially for the originality of the costume and the choreography. Researchers
assume that the goat’s dance comes from archaic sacred ceremonies dedicated to
the rebirth of divinity.
The lyrics
come from folklore and the melodic part sounds like: “”Ța, ța, ța, goat ța / Play and don’t stop / Let’s go to another
house / Maybe you’ll receive some food”. The theatrical part consists of dialogues
that take place at the fair, when buyers come and want to buy the goat as cheap
as possible. The saleswoman says, “What about this goat? It’s fine… it’s
beautiful, it’s fat, it’s milky! … but he kicks. I thought I’d sell it. You
have the goats !!! ” Another vendor at the fair comes and says: “Well,
this is my goat” and continues looking at the goat with concern “No,
goat, what hurts you, if you fell off your feet? Do you want some brandy? (the
goat nods no) Yes, some pretzels, will you? (the goat nods again no) Yes, do
you want some money? (the goat nods) Yes, the goat wants money !!! “
Walking with the Star.
From
Christmas to Epiphany, children aged 7-14 walk from door to door with the star.
This custom is reminiscent of the star that heralded the birth of Jesus and
guided the three wise men.
The songs
about the star come from different sources: some from Byzantine Orthodox
literature, others from the medieval Latin literature of the Catholic Church,
and many of them from local traditions.
Depending on region,
the star has different shapes. Some are fixed, others have a telescopic device,
which throws up the star. In general, the star has in the center the picture of
the Mother of God with the baby Jesus, and all around some arms that imitate
the rays of a star, made of wood or wire decorated with colored paper, bells or
rattles. It ends with a long wooden tail held by a child, who maneuvers the
star.
The lyrics sung when going with the star have been passed down from generation to generation and the authors are not known. They can be: “Three kings from the east / They traveled with the star / They went as we read / To Jerusalem / And there if they arrived / Their star was hidden from them” or “The star above rises / Like a mystery sea / The star shines / And announces to the world / That today the Pure / The Blessed One / The Virgin Mary / Gives birth to the Messiah / The Magi as they saw / The star and set off / Walking after the ray / To see Christ / And if they set out / Immediately they found Him / They entered Him / And worshiped / With cooked gifts / To Christ meant / Taking each / Great joy / What joy / And here to be / From youth / To old age ”. After singing the lyrics the children receive money as a gift for their performance.
Walking with the goat; Muscar Mihai Bogdan
Intention
The folk costumes and the show, which include the goat and the star, are made at the Creation Workshop of the Day Center for the Elderly no. 1 in Cluj Napoca. These two traditions are very known in Romania and through their revival every year, the seniors have the opportunity to learn how to better perform the goat and star dance and to show it to the younger generations. This period of carols generates spiritual and emotional fulfilment and makes you feel motivated to give joy to those around you.
Este un obicei ce ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Este numele dat unui dans tradiţional românesc, executat, de regulă, de un tânăr mascat în chip de capră, cu un cojoc pe dos. Capra şi însoţitorii ei, merg din casă în casă, dansând la uşa fiecăruia, în prag de Revelion. Măştile de animale variază de la o regiune la alta: “ţurcă” în Alba, “cerb” în Hunedoara, “capră” sau “ţurcă” în Moldova și Ardeal, “boriţă” (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfăţișării pestriţe a măștii).
Acest obicei a fost menţionat prima dată în “Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir.
Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă cu nelipsiţii lăutari care acompaniază dansul caprei, care sare, se rotește și se apleacă, în același timp clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului și a coregrafiei. Cercetătorii presupun că dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice închinate renașterii divinităţii.
Textele provin din folclorul popular și momentele cântate de grup sunt intercalate cu momente tip scenetă populară. Partea melodică este de genul : ”Ța, ța, ța, căpriță ța/ Că grăunțe nu ți-oi da / Că grăunțele-s în sac/ Și ți-oi da cu bota-n cap” sau ”Ța, ța, ța, căpriță ța/ Joacă și nu te lăsa/ Hai căpriță l-altă casă/ Că te-or pune după masă”. Partea teatrală se constituie în dialoguri ce au loc la târg, când vin cumpărători care doresc să cumpere capra și dacă e posibil, cât mai ieftin. Vânzătoarea zice: ”Ce-o fi cu capra asta? E faină…e frumoasă, e grasă, lăptoasă e! … dar dă cu piciorul. M-am gândit s-o vând. Hai la capre!!!” Vine un alt megieș (vânzător la târg) și spune: ” Păi, asta-i capra mea” și continuă uitându-se la capră cu îngrijorare ”No, căpriță, ce te doare, de-ai picat de pe picioare? Niște țuiculiță vrei? (capra dă din cap că nu) Da, niște colăcei, vrei? (capra dă din cap din nou că nu) Da, niște bănuți vrei? (capra dă din cap ca da) Bani vrea capra !!! ”
Mersul cu Steaua.
De la Crăciun şi până la Bobotează, copiii din satul tradiţional, dar și din centrele urbane, umblau cu steaua. Un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine. Acest obicei vrea să amintească de steaua care a vestit naşterea lui Isus şi i-a călăuzit pe cei trei magi.
Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, şi multe din ele din tradiţiile locale.
Micul cor al “stelarilor” care intră în casă în zilele Crăcinului, cântă versuri religiose despre naşterea lui Isus: ”Steaua sus răsare”; ”În oraşul Vitleem”; ”Trei crai de la răsărit”. De obicei, cei care mergeau cu steaua, erau cete de copii în vârstă de 7 – 14 ani.
Cu timpul, pentru păstrarea tradiției și pentru promovarea ei, Ansamblurile Folclorice au cuprins în spectacolele de colinde și aceste tradiții a mersului cu Steaua sau a umblatului cu Capra.
Steaua în funcție de zona folclorică, are forme diferite. Unele sunt fixe, altele au un dispozitiv telescopic, care aruncă în sus steaua. În general, steaua are în centrul o icoană a Maicii Domnului cu pruncul Iisus, și de jur împrejur niște braţe ce imită razele unei stele, confecţionate din lemn sau sârmă pe care se împletesc decoraţiuni din hârtie colorată, peteală și se atașează clopoţei sau zurgălăi. Se termină cu o coadă lungă din lemn pe care o ţine un copil, ce manevrează steaua.
Textele cântate când se merge cu steaua s-au transmis din generație în generație și autorii nu sunt cunoscuți. Ele pot fi :”Trei crai de la răsărit/ Cu steaua au călătorit/ Și-au mers după cum cetim/ Până la Ierusalim/ Și-acolo dacă au ajuns/ Steaua lor li s-a ascuns” sau ”Steaua sus răsare/ Ca o taină mare / Steaua strălucește/ Și lumii vestește/ Că astăzi Curata/ Preanevinovata/ Fecioara Maria/ Naște pe Mesia /Magii cum zăriră /Steaua și porniră /Mergând după rază / Pe Hristos sa-l vază /Și dacă porniră / Îndată-L găsiră / La Dânsul intrară / Și se închinară / Cu daruri gătite / Lui Hristos menite / Ducând fiecare / Bucurie mare / Care bucurie / Și aici sa fie / De la tinerețe /Pân-la bătrânețe”.
Walking with the goat; Muscar Mihai Bogdan
Intenție
Filmul de prezentare cuprinde secvențe din spectacolul de colinde ”Noi vinim în casa ta, ler Doamne, flori de măr”, susținut de Ansamblul ”Armonia Seniorilor” a Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.1, din cadrul Direcției de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca, în data de 18 decembrie 2019, la Centrul de Cultură Urbană din municipiul Cluj-Napoca. Conducerea muzicală i-a aparținut profesorului Vasile Popa, căruia îi mulțumim pentru dăruirea cu care pregătește din punct de vedere muzical fiecare spectacol al seniorilor și suntem recunoscători muzicienilor instrumentiști (voluntari): profesor Ștefan Ioanovici la vioară, Alexandru Coman la acordeon și Liviu Matei la vioară braci, care prin prestațiile lor muzicale au rafinat munca acestor seniori, ce s-au străduit să învețe să-și armonizeze vocile pentru a crea un spectacol complet cu muzică de grup și solo, combinată cu joc de scenă și dans.
Costumele populare și toată recuzita de spectacol, din care fac parte capra și steaua, sunt realizate la Atelieru de Creație a Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.1 tot de membrii Ansamblului ”Armonia Seniorilor” consiliați de specialiști în arta populară, așa cum sunt profesorul coregraf Florin Ciobanu și soția sa Viorica Ciobanu.
Toată această muncă la un loc, creează bucuria de a știi că ai contribuit în multe moduri la zestrea de tradiții populare pe care dorim să o oferim drept moștenire generațiilor care vor urma. Asta presupune respectarea valorilor tradiționale ce țin de folclorul acestui popor.
Această perioadă a colindelor este generatoare de împlinire spirituală și emoțională și te face să te simți motivat să dăruiești bucurie celor din jur. La asta se adaugă sentimentul de utilitate și speranța că putem deveni mai buni și mai performanți în domenii pe care nu le-am abordat până la ieșirea la pensie.
Iar această etapă din viață ne este dăruită pentru a realiza mai multe pentru sine și putem să o privim ca pe o recompensă pentru anii dăruiți celor dragi din jur și societății. Visele noastre se materializează atunci când realizăm că ține doar de noi să le împlinim.
Walking with the goat; Muscar Mihai Bogdan
Beschreibung
Ziegenwandern.
Dieser Brauch dauert in der Regel von Weihnachten bis Neujahr. Es handelt sich um einen traditionellen rumänischen Tanz, der in der Regel von einem maskierten jungen Mann in der Gestalt einer Ziege mit einem Mantel auf dem Rücken aufgeführt wird. Die Ziege und ihre Gefährten gehen am Silvesterabend von Haus zu Haus und tanzen vor jeder Tür. Die Tiermasken variieren von Region zu Region: “țurcă” in Alba, “cerb” in Hunedoara, “capra” oder “țurcă” in Moldawien und Ardeal, “boriță” (von bour) in Südsiebenbürgen. In Muntenia und Oltenia wird die Ziege “brezaia” genannt (wegen des gesprenkelten Aussehens der Maske).
Dieser Brauch wurde erstmals in Dimitrie Cantemirs “Beschreibung von Moldawien” erwähnt.
Die Ziege wird von einer lärmenden Bande von unermüdlichen Kläffern begleitet, die den Tanz der Ziege begleiten, die springt, sich dreht und verbeugt und dabei rhythmisch mit ihren hölzernen Kiefern klappert. Die Show zeichnet sich besonders durch die Originalität der Kostüme und der Choreographie aus. Forscher glauben, dass der Ziegentanz aus archaischen heiligen Zeremonien stammt, die der Wiedergeburt der Gottheit gewidmet sind.
Die Texte stammen aus der Folklore, und der Gesang der Gruppe wird von sketchartigen Momenten unterbrochen. Die Melodie lautet: “Ța, ța, ța, Hirsch ța/ Dass ich dir kein Korn gebe/ Das Korn ist im Sack/ Und ich hau dir mit dem Stiefel auf den Kopf” oder “Ța, ța, ța, Hirsch ța/ Spiel und lass nicht los/ Komm, Hirsch, ins andere Haus/ Sie stecken dich nach dem Essen”. Der theatralische Teil besteht aus Dialogen, die sich auf dem Jahrmarkt abspielen, wenn die Käufer kommen, um die Ziege zu kaufen, und zwar möglichst billig. Der Verkäufer sagt: “Was ist denn mit dieser Ziege los? Sie ist schön… sie ist schön, sie ist fett, sie ist milchig! … aber sie kickt. Ich dachte, ich verkaufe sie. Lass uns zu den Ziegen gehen!” Ein anderer Ziegenverkäufer kommt und sagt: “Das ist meine Ziege” und schaut die Ziege besorgt an: “Nein, Ziege, was ist los, bist du von den Beinen gefallen? Möchten Sie eine Nuss? (die Ziege nickt) Ja, etwas Grünkohl, willst du? (die Ziege nickt wieder) Ja, willst du ein paar Pfennige? (die Ziege nickt ja) Geld will die Ziege!!! ”
Spaziergang mit dem Stern.
Von Weihnachten bis zum Dreikönigstag gingen die Kinder in den traditionellen Dörfern, aber auch in den Städten, mit dem Stern. Ein alter Brauch, den es bei allen christlichen Völkern gibt. Dieser Brauch soll an den Stern erinnern, der die Geburt Jesu ankündigte und die drei Weisen leitete.
Die Sternsinger stammen aus verschiedenen Quellen: einige aus der byzantinisch-orthodoxen Literatur, andere aus der mittelalterlichen lateinischen Literatur der katholischen Kirche, und viele aus lokalen Traditionen.
Der kleine Chor der “Sternenmänner”, der an den Tagen des Weihnachtsliedes das Haus betritt, singt religiöse Verse über die Geburt Jesu: “Der Stern über uns geht auf”; “In der Stadt Vitleem”; “Drei Sternenmänner aus dem Osten”. In der Regel waren es Kindergruppen im Alter von 7 bis 14 Jahren, die mit dem Stern liefen.
Um die Traditionen zu bewahren und zu fördern, nahmen die Folkloreensembles im Laufe der Zeit diese Traditionen des Gehens mit dem Stern oder des Gehens mit der Ziege in ihre Weihnachtslieder auf.
Je nach Folkloregebiet nimmt der Stern unterschiedliche Formen an. Einige sind feststehend, andere haben eine Teleskopvorrichtung, die den Stern nach oben wirft. Im Allgemeinen besteht der Stern aus einer Ikone der Jungfrau Maria mit dem Jesuskind in der Mitte und rundherum aus Armen, die die Strahlen eines Sterns imitieren, aus Holz oder Draht, auf denen Verzierungen aus farbigem Papier gewebt, gefärbt und mit Glocken oder Glöckchen versehen sind. Er endet mit einem langen Holzschwanz, der von einem Kind gehalten wird, das den Stern bedient.
Die Texte, die beim Spaziergang mit dem Stern gesungen werden, sind von Generation zu Generation weitergegeben worden, und die Verfasser sind unbekannt. Sie können sein: “Drei Könige aus dem Osten/ Mit dem Stern reisten sie/ Und zogen, wie wir sagen/ Nach Jerusalem/ Und dort angekommen/ War ihnen ihr Stern verborgen” oder “Der Stern geht auf/ Wie ein großes Geheimnis/ Der Stern leuchtet/ Und verkündet der Welt/ Dass heute die reine/ Vorgeborene/ Jungfrau Maria/ Den Messias gebiert/ Die Weisen sahen/ Den Stern und machten sich auf/ Dem Strahl zu folgen/ Christus zu-“. Und als sie sich auf den Weg machten / Und ihn fanden / Traten sie ein / Und beteten an / Mit Gaben, die gekocht wurden / Um Christi willen / Und brachten einem jeden / Große Freude / Welche Freude / Und hier zu sein / Von der Jugend / Bis ins hohe Alter”.
Walking with the goat; Muscar Mihai Bogdan
Absicht
Der Präsentationsfilm enthält Sequenzen aus der Aufführung des Weihnachtsliedes “Wir kommen in dein Haus, Herr, Apfelblüten”, die vom Ensemble “Harmonie der Senioren” des Tageszentrums für ältere Menschen Nr. 1 der Abteilung für soziale und medizinische Hilfe der Stadt Klausenburg am 18. Dezember 2019 im städtischen Kulturzentrum der Stadt Klausenburg aufgeführt wurde. Die musikalische Leitung lag bei Professor Vasile Popa, dem wir für die Hingabe danken, mit der er jede Aufführung der Senioren musikalisch vorbereitet, und wir sind den Instrumentalmusikern (Freiwilligen) dankbar: Professor Ștefan Ioanovici an der Geige, Alexandru Coman am Akkordeon und Liviu Matei an der Geige, die mit ihren musikalischen Darbietungen die Arbeit der Senioren verfeinerten, die sich bemühten, ihre Stimmen zu harmonisieren, um eine vollständige Aufführung mit Gruppen- und Solomusik in Kombination mit Bühnenspiel und Tanz zu schaffen.
Die Trachten und alle Requisiten für die Aufführung, einschließlich der Ziege und des Sterns, werden in der Kreativwerkstatt des Tageszentrums für Senioren Nr. 1 von den Mitgliedern des Ensembles “Harmonie der Senioren” unter der Anleitung von Volkskunstspezialisten wie dem Choreografielehrer Florin Ciobanu und seiner Frau Viorica Ciobanu hergestellt.
All diese Arbeit zusammen schafft die Freude zu wissen, dass sie in vielerlei Hinsicht zur Mitgift der Volkstraditionen beigetragen haben, die wir den kommenden Generationen als Vermächtnis anbieten möchten. Das bedeutet, dass die traditionellen Werte der Folklore dieses Volkes respektiert werden müssen.
Diese Zeit der Weihnachtslieder ist spirituell und emotional erfüllend und motiviert dazu, seinen Mitmenschen Freude zu bereiten. Hinzu kommt das Gefühl der Nützlichkeit und die Hoffnung, dass wir in Bereichen besser und erfolgreicher werden können, die wir bis zur Pensionierung nicht in Angriff genommen haben.
Und dieser Lebensabschnitt ist uns gegeben, um mehr für uns selbst zu erreichen, und wir können ihn als Belohnung für die Jahre betrachten, die wir unseren Lieben um uns herum und der Gesellschaft gegeben haben. Unsere Träume werden wahr, wenn wir erkennen, dass es an uns liegt, sie zu erfüllen.
Walking with the goat; Muscar Mihai Bogdan
Sponsors
This project has received funding from the Staatsministerium Baden-Württemberg and the City of Ulm. This website was funded by BMFSJ.
Design and implementation by Arivum.
All rights reserved
